Rezultatele 1 - 16 din 16 pentru "sistem sanatate"

Cel mai dificil de realizat nu sunt atât investițiile în sănătate, anul acesta fiind alocate peste 2 miliarde euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, ci resursa umană din domeniu, care trebuie stabilizată și dezvoltată astfel încât serviciile medicale să poate fi furnizate nu numai în centrele universitare, ci cât mai aproape de cetățeni, a arătat, în deschiderea Profit Health.forum, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Apartenența României la UE timp de 15 ani a adus sistemului de sănătate din România beneficii în ce privește finanțarea, bunele practici și solidaritatea europeană, dar a condus și la unele probleme, cea mai serioasă fiind pierderea unui număr mare de medici și asistente, care au plecat pentru a lucra în alte state membre. În pofida îmbunătățirii indicatorilor de sănătate în ultimii ani, aceștia rămân sub media europeană, dar reforma extrem de ambițioasă pregătită pentru sănătate în cadrul PNRR ar urma să conducă la dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, la dezvoltarea capacității de investiții în infrastructură și a capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurselor umane, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Sistemul de sănătate se confruntă cu provocări fără precedent cauzate de pandemie, dar și de factori cunoscuți, precum îmbătrânirea populației, creșterea poverilor bolilor cronice și subfinanțarea cronică, a arătat Alina Culcea, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), la Profit Health.forum. Probleme persistă, însă, și pentru industria farmaceutică, având în vedere că, până la momentul la care un tratament de ultimă generație poate ajunge la pacienții români, companiile farmaceutice încă așteaptă în medie peste 800 de zile de la aprobarea de către Agenția Europeană a Medicamentului.

În România există îngrijorări profunde cu privire la o copleșire a sistemului de sănătate, în contextul în care numeroși bolnavi - inclusiv de cancer și HIV pozitivi - nu au primit îngrijiri sau nu s-au prezentat la controale regulate, în timp ce vaccinarea împotriva covid-19 continuă, iar atenția se îndreaptă și către alți bolnavi decât cei de covid-19, relatează The New York Times (NYT).

Informaticienii bulgari, plasați în șomaj tehnic, vor înzestra gratuit spitalele publice din țara lor cu aplicații digitale pentru a îmbunătăți procedura de internare a pacienților diagnosticați cu noul coronavirus, salvându-și în același timp locurile de muncă, au anunțat Guvernul și directorii unor companii din Bulgaria, relatează marți AFP.

România a coborât 5 locuri într-un clasament global privind eficiența sistemului național de sănătate măsurată în funcție de raportul cheltuieli-rezultate, fiind depășită de state ca Italia, Franța, Grecia, Cehia și Marea Britanie. Sistemul românesc de sănătate este însă mai eficient decât cele din Belgia, Germania, Ungaria sau Bulgaria.

Calitatea vieții din România este afectată în special de starea sistemului de sănătate și de deficitul capitalului social, în timp ce mediul de afaceri este unul dintre cele mai performante din regiune, potrivit unui studiu efectuat de organizația Legatum Institute, cu sprijinul grupului financiar austriac Erste.

Sumele cheltuite din buget pentru pacienții tratați în sistemul privat sunt nesemnificative, în condițiile în care spitalele de stat sunt în cea mai mare parte învechite sau părăginite, au remarcat principalii jucători de pe piața sistemului de sănătate, reuniți sub umbrela PROFIT HEALTH.forum.

Cardul de sănătate, care urmează să fie comasat cu noul buletin electronic, nu va dispărea imediat, ci va circula în paralel cu noua forma de identitate, sistemul informatic actual al cardului de sănătate urmând să fie utilizat în continuare.

România este unul dintre puținele state care nu au înregistrat un trend pozitiv în privința datelor privind calitatea sistemului de sănătate. Rapoartele din ultimii doi ani relevă că toate statele care, în 2015, ocupau o poziție inferioară României în clasament – Albania, Polonia și Muntenegru - au înregistrat o creștere a scorului total în 2016, în timp ce România a ajuns pe ultimul loc în acest clasament. În schimb, România este fruntașă la mortalitatea infantilă și rata avorturilor.

Cardul de sănătate a fost, anul trecut, nefuncțional într-un ritm mediu de 2 incidente lunare cu o durată de aproximativ două ore, autoritățile justificându-se, într-un document oficial prezentat acum de Profit.ro, inclusiv prin modificările legislative introduse în fiecare an, dar care au încărcat suplimentar sistemul tehnic și i-au tăiat semnificativ din performanțele inițiale.

Un raport care monitorizează performanța sistemelor de sănătate din 35 de state europene, pe baza datelor oficiale, plasează România pe ultimul loc, țări precum Albania, Bulgaria sau Muntenegru înregistrând un scor mai bun în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale oferite cetățenilor lor. ''România are probleme grave și necesită asistență profesională'', notează experții.

România se situează pe poziții codașe ale clasamentelor europene cu privire la indicatorii de sănătate, cu aproape 50% decese evitabile în sistemul de sănătate, o mortalitate generală cu 25% peste media Uniunii Europene și o rată a mortalității infantile de 2,5 ori mai mare decât media UE, potrivit datelor prezentate de Coaliția ”Votez pentru Sănătate”.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice are în curs de pregătire un sistem centralizat de achiziții în sănătate, cu scopul de a ajuta la reforma acestui domeniu și la diminuarea risipei resurselor, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Pentru doar 7,7 milioane de lei pe patru ani, nicio firmă nu a dorit, anul trecut, să asigure mentenanța sistemului informatic al cardului de sănătate, care s-a confruntat cu mari disfuncționalități anul trecut. Acum, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a majorat valoarea la 18,82 milioane de lei și a primit trei oferte, inclusiv de la Teamnet, deținută până în 2012 de Sebastian Ghiță, și de la HP în asociere cu Siveco și alte câteva firme.

Ministerul Sănătății a atribuit unei asocieri conduse de HP Romania un contract pentru furnizarea unui sistem informatic destinat zonelor rurale fără acces la servicii specializate de îngrijire medicală, valoarea proiectului fiind de 60,8 milioane de lei, TVA inclusă.